ANUNȚ IMPORTANT

Oficierea căsătoriilor prin sistemul S.I.I.E.A.S.C

Începând cu data de 24.09.2024 întră în funcțiune Sistemul Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – S.I.I.E.A.S.C, care nu mai permite înregistrarea actelor de stare civilă în altă locație decât acolo unde sunt montate echipamentele necesare funcționării în S.I.I.E.A.S.C.

Ca urmare a celor menționate mai sus, oficierea căsătoriilor se poate realiza doar la sediul Primăriei comunei Mărgineni, în zilele lucrătoare.

Orice revenire asupra acestei măsuri, ca urmare a unor modificări legislative ulterioare, va fi anunțată pe site-ul Primăriei comunei Mărgineni, la secțiunea STARE CIVILĂ

Programul de oficiere a căsătoriilor începând cu data de 24.09.2024 este următorul:

LUNI – JOI  – orele   09.00 – 15.00

VINERI       – orele   09.00 – 13.00

În zilele de sărbători legale stabilite prin Hotărâre de Guvern nu se oficiază căsătorii !

Sistemul informatic integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – SIIEASC

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că este de acord cu desfacerea căsătoriei; nu are copii minori cu celalalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi sau din afara căsătoriei lor; nu este pus sub interdicţie; nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

Acte necesare:

  • certificatul de căsătorie în original;
  • certificatele de naştere în original;
  • documentele cu care se face dovada identităţii în original şi fotocopii;
  • taxa pentru divorţ este de 611 leişi poate fi achitată la Compartiment Taxe, Impozite locale și executări silite din cadrul Primăriei comunei Mărgineni;

În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prezăvute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă delegat verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

Dacă soţii nu se prezintă împreună după expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând prin deces.

În ipoteza în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi.

Căsătoria se va încheia după 10 zile calendaristice( ziua 11) de la data depunerii actelor în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi prezintă următoarele acte:

  • Documentul cu care se face dovada identităţii, în original;
  • Certificatul de naştere, în original;
  • Certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile calendaristice de la data emiterii, care trebuie să conţină menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
  • Documente, în original, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum şi regimul matrimonial ales.

În situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale, vor prezenta o fotocopie a convenţiei matrimoniale, autentificată de către notarul public.

Dovada identităţii se face cu următoarele documente:

Pentru cetăţenii români – buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie sau paşaportul cetăţeanului român care are stabilit domiciliul în străinătate;

Pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător;

Pentru apatrizi – paşaportul emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere permanentă şi temporară, după caz

 Pentru cetăţenii statelor terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei;

Pentru cetăţenii cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitară condiţionată şi legitimaţia eliberată de O.R.I.;

Pentru cetăţenii solicitanţi de azil în România – paşaportul emis de statul ai căror cetăteni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
Următoarele categorii de documente nu sunt valabile pentru încheierea căsătorie pe teritoriul României:

  • documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea “identitate declarată”;
  • documentul care face dovada statutului de tolerat;
  • decizia de returnare.

Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se face cu următoarele documente:

  • sentinţa de divorţ, în copie legalizată de instanţa care a pronunţat-o, rămasă definitivă;
  • certificatul de divorţ emis de birouri notariale sau primării.

Dovada încetării căsătoriei anterioare se face cu certificatul de deces al fostului soţ, la care se anexează şi certificatul de căsătorie.

Situaţii particulare:

  1. În cazul în care viitorii soţi sunt cetăţeni români cu domiciliu în străinătate,acestia se vor legitima cu paşaportul aflat în termenul de valabilitate, iar unul dintre viitorii soţi va prezenta şi cartea de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de şedere pe raza comunei Mărgineni, județul Bacău.

Când viitorii soţi au locul naşterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere rezultă că au intervenit modificării în statutul civil (căsătorii, divorţuri, schimbări de nume etc.), se procedează mai întâi la înscrierea pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

  1. În cazul căsătoriei unui cetăţean străin, alături de documentele enunţate anterior, este necesar să se prezinte următoarele acte:
  • dovada eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei;
  • declaraţia autentificată de un notar public, din care să rezulte că soţul cetătean străin nu cunoaşte niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
  • cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică ori oficiu consular acreditat în România prezintă dovezi eliberate de ţările ale căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt indeplinite condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România.
  • Pentru statele terţe (cele care nu sunt semnatere ale Conventiei de la Haga şi statele cu care România a încheiat tratate / convenţii / acorduri, certificatele de naştere şi dovezile de celibat eliberate de statul de origine trebuiesc supralegalizate după cum urmează.
  1. Procedura stabilită de statul de origine a actului-Ministerul de Justitie
  2. Supralegalizarea facută de Misiunea Diplomatică a României din statul de origine sau Misiunea Diplomatică a Statului de origine în România,
  • Supralegalizarea facută de Ministerul Afacerilor Externe din Al. Alexandru nr.24, Bucuresti , Sector 1.
  1. Dacă cetăţeanul străin nu este cunoscător al limbii române, precum și în cazul în care unul sau ambii soți au handicap auditiv sau surdocecitate, se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, atât la depunerea actelor cât şi în ziua oficierii căsătoriei.
  2. Documentele prezentate de cetăţenii străini (certificatele de naştere, sentinţele de divorţ), eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt, împreună cu traducerile (dacă nu sunt făcute în România), vor fi legalizate, după cum urmează:
  • Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai puţin documentelor emise de state membre ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligaţia de apostilare sau supralegalizare, conform Regulamentului (UE)2016/1191 a Parlamentului European;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

Tipuri de documente eliberate de autorităţile locale competente, conform notificărilor primite de la reprezentanţele diplomatice străine acreditate în România:

  1. Cetăţeanul elveţianva prezenta numai un document eliberat de autorităţile elveţiene numit “Certificat de capacitate matrimonială”, apostilat conform Convenţiei de la Haga;
  2. Cetăţeanul cehva prezenta “Certificatul de Stare Civilă”, eliberat de oficiile de stare civilă din Rep. Cehă;
  3. Cetăţenii germanifac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond, cerute de legea lor naţională prin “Certificatul de capacitate de căsătorie” eliberat de oficiile de stare civilă din Germania, însoţit de o traducere legalizată;
  4. Cetăţenii moldovenivor prezenta certificatul de stare civilă emis de organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Rep. Moldova sau certificatele de stare civilă emise de funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai Rep. Moldova, în colaborare cu instituţia susmenţionată;
  5. Cetăţenii Ucraineiprezintă o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirm că persoana în cauză nu este căsătorită;
  6. Cetăţenii olandezicare fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială pe propria răspundere, din care să rezulte că nu au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută;
  7. Cetăţenii din Bosnia şi Herţegovina,vor prezenta certificatul de cutumă eliberat de autorităţile locale
  8. Cetăţenii israelieni vor prezenta extrasul de înregistrare de stare civilă sau extrasul din evidenţele populaţiei, ambele fiind eliberate de Ministerul de Interne

Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administativ teritorială în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul, în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei.

Acte necesare:

  • certificatul medical constatator al decesului original;
  • certificatul de naştere , de căsătorie sau sentinţă de divorţ şi /sau certificat deces soţ, după caz, original;
  • actul de identitate al decedatului original;
  • actul de identitate al declarantului, original, însoţit de dovada gradului de rudenie sau persoană îndreptăţită (certificate de stare civilă – naştere, căsătorie, contract-vânzare cumpărare, testament) în copii;
  • aprobarea parchetului în cazul în care decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente (declaraţia făcându-se în termen de 48 de ore), precum şi în situaţia în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal.În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de indetitate al persoanei decedate, acesta declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de stare civilă ale decedatului.În conformitate cu prevederile:
  • 20 din Legea 102/2014 privind  cimitirele, crematoriile  umane  și  serviciile  funerare „ Înhumarea sau incinerarea persoanelor decedate se face numai pe baza certificatului de deces, eliberat de ofițerul stării civile care a înregistrat decesul. Certificatul de deces se prezintă administrației cimitirului, care păstrează o copie de pe acesta.”  |[(1) Ofiţerul de stare civilă, după întocmirea actului de deces, eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului. (text original în vigoare până la 2 mai 2022) ]|
  • art 38 din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă (1) „ După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă poate elibera declarantului, la cerere scrisă, o adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului. |[(2) Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinţei eliberate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ – teritoriale în a cărei rază urmează să se facă înhumarea ori incinerarea. Adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces eliberat de autorităţile străine, precum şi a traducerii legalizate a acestuia. Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică a României, adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces emis de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de carieră. (text original în vigoare până la 2 mai 2022) ]| (2) Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român sau de origine română al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinţei de înhumare sau de incinerare a cadavrului eliberată de ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ – teritoriale în a cărei rază urmează să se facă înhumarea ori incinerarea. „

Atenţie!

Înaintea declarării decesului vă recomandăm să fotocopiaţi certificatul medical constatator al decesului, întrucât acest document reprezintă documentul primar care stă la baza înregistrării actului de deces şi, drept urmare, nu se mai pot elibera ulterior, (după înregistrare) copii.

Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptăţite, personal, prin împuternicit cu procură specială, autentificată.

Minorilor cu vârsta de peste 14 ani, care nu au avut niciodată act de identitate, li se eliberează certificatul de naştere la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal.

Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în ţară li se eliberează certificate pe baza paşaportului;
dacă paşaportul este expirat, structura de stare civilă efectuează verificări la structura de evidenţă a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., prin care se stabilesc datele cu care acesta este înscris în R.N.E.P.; eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor verificări şi a paşaportului expirat sau a titlului de călătorie, după caz.

Persoanele care au domiciliul în alte localităţi decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând unitatea administrativ-teritorială unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.

În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei îndreptăţite i se eliberează, la cerere, un nou certificat; cererea pentru eliberarea
noului certificat trebuie să cuprindă, în mod amănunţit, împrejurările în care acesta a fost pierdut, furat sau distrus.

Certificatul de naştere se eliberează titularului actului sau persoanei împuternicite cu procură specială, pentru persoanele de peste 18 ani posesoare de acte de identitate.
Pentru minorii care nu au acte de identitate, precum şi pentru cei puşi sub interdicţie, certificatul de naştere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal.

Certificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre soţi sau, la cerere, ambilor soţi.

Pentru soţul supravieţuitor sau, în caz de divorţ, pentru motive întemeiate, se pot elibera certificate de căsătorie, cu menţiunile corespunzătoare.

Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.

Descarcă  formularul CERERE certificate de stare civilă

Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de : 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă; 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort (termenele se socotesc de la data nașterii); 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile.

Acte necesare, în funcţie de situaţie:
Părinţii sunt căsătoriţi:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tipcare trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului
  • certificatul de căsătorie;
  • actele de identitate ale părinţilor
  • actul de identitate al declarantului după caz;

Obs. :            Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.

În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.

În actul de naștere întocmit cu ocazia declarării nașterii nu se completează numele de familie al copilului; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.

În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea căsătoriei părinţilor.

          Mama copilului a fost căsătorită şi a divorţat în intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului:

În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil „Intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi.”

În conformitate cu dispozițiile art. 435 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Atât timp cât o legătură de filiație legal stabilită nu a fost contestată în justiție, nu se poate stabili, pe nicio cale, o altă filiație”, iar potrivit art. 414 alin. (2) din același act normativ, „Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului”.

Astfel, în cazul în care mama copilului a fost căsătorită şi a divorţat în intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului sunt aplicabile prevederile art. 414 alin. (1) din același act normativ, potrivit cărora „Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei” (prezumția de paternitate), precum și ale art. 408 alin. (2) „Filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate.”, chiar dacă faptul nașterii are loc după desfacerea căsătoriei prin divorț.

Timpul legal al concepției se calculează de la data nașterii copilului, înapoi până la 180 de zile, iar de la a 180 – a zi pînă la a 300 – a zi se întinde perioada concepției. În situația în care o parte din această perioadă se situează în timpul căsătoriei (încă nedesfăcută prin divorț), înseamnă că nou-născutul beneficiază de prezumția legală de paternitate (copil conceput în timpul căsătoriei).Acte necesare pentru înregistrarea naşterii:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de căsătorie;
  • sentinţa definitivă / certificatul de divorţ;
  • actul de identitate al mamei
  • actul de identitate al declarantului, după caz.

Obs. :
Dacă părinţii – foştii soţi, la data nașterii copilului, poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public.

În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.

În actul de naștere întocmit cu ocazia declarării nașterii nu se completează numele de familie al copilului; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.

Părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată:

  • certificatul medical constatator al naşterii,întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de naştere al mamei
  • actul de identitate al mamei
  • actul de identitate al tatălui
  • în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilăcare înregistrează naşterea, declaraţia din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul (ANEXA nr. 41). Tatăl minor îl poate recunoaște singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

 Mama copilului nu este căsătorită, iar copilul nu este recunoscut de tată:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tipcare trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului
  • certificatul de naştere al mamei
  • actul de identitate al mamei
  • actul de identitate al declarantului, după caz.

În acest caz certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către mama copilului.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de naştere al mamei;
  • actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

În situaţia în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaște copilul, sunt necesare:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip,care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de naştere al mamei;
  • actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei

Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip,care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
  • declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:

  • declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
  • procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
  • certificatul medical constatator al naşterii;
  • actul de identitate al declarantului;
  • declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Înregistrarea naşterii după expirarea termenelor, dar nu mai târziu de un an de la naștere
Întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de 30 de zile de la data solicitării.

Înregistrarea naşterii după trecerea unui an de la data nașterii

Dacă declarația de naștere a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

Cererea privind înregistrarea naşterii după trecerea unui an de la data nașterii se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

Înregistrarea adopţiei.

Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află domiciliul adoptatorilor/adoptatorului.

Dacă adoptatorii sunt cetățeni străini ori cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate, noul act de naștere se va întocmi la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în raza căreia s-a aflat domiciliul celui adoptat până la momentul încuviințării adopției ori sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat în îngrijirea acesteia anterior încuviințării adopției.

Acte necesare înregistrare adopție:

  • hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-a încuviinţat adopţia,
  • actele de identitate ale părinţilor adoptatori,
  • certificatele de naștere al părinților adoptatori
  • certificatul de căsătorie al adoptatorilor, după caz;
  • certificatul de naștere al adoptatului

Toate actele trebuie să fie prezentate în original și copie !

Cererea se adresează primarului localităţii de domiciliu a solicitantului;

Pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate cererea se depune la primăria ultimului domiciliu avut în România, iar pentru cei care nu au avut niciodată domiciliu în România, cererea se adresează Primarului municipiului Bacău.

Cererea de schimbare a numelui poate fi depusă personal, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială şi va cuprinde următoarele documente:

  1. Monitorul Oficial în care s-a făcut cunoscută solicitarea de schimbare a numelui (cererea tip pentru publicare este avizată de primăria de domiciliu);
  2. certificatele de stare civilă originale (naştere, căsătorie, copii minori, după caz)
  3. cazier fiscal, emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bacău; cetăţenii români cu domiciliul în străinătate vor prezenta în locul cazierului fiscal o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul roman şi nu sunt înregistraţi în cazierul fiscal;
  4. cazier judiciar, emis de biroul de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu;
  5. sentinţa de divorţ, în copie legalizată, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care se solicită schimbarea numelui după divorţ;
  6. consimţământul celuilalt soţ/părinte dacă se schimbă numele de familie comun purtat în timpul căsătoriei, respectiv al copilului minor, autentificat la un notar public;
  7. orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.Atenţie! Împuternicirea avocaţială este valabilă pentru înscrierea menţiunii corespunzătoare pe actul de stare civilă şi în vederea emiterii noului certificat, urmare modificării intervenite în statutul civil sau o procură specială.Vechile certificate de stare civilă se vor preda în vederea anulării.

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.
Cererile de transcriere care se depun la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la locul de
domiciliu al solicitantului se aprobă de către primari, după ce s-a obţinut avizul prealabil al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor.

CERERE TRANSCRIERE – NASTERE,  CERERE TRANSCRIERE – CASATORIE,   CERERE TRANSCRIERE – DECES

Cererile privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se transcriu cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.

Cererea de transcriere, se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi are domiciliul titularul certificatului/extrasului şi se face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată.

Cererea de transcriere este însoţită de certificatul sau extrasul multilingv de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original (apostilat sau supralegalizat, dupa caz), fotocopie şi traducere legalizată, precum şi, după caz, de următoarele
documente:
a) fotocopii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie, fotocopii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz;
b) declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în
situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
c) declaraţie din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naştere al copilului, în cazul în care părinţii acestuia au domicilii diferite;
d) declaraţie din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit,

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Minorii în vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi sau, după caz, de tutore, ori prin împuternicit cu procură specială; în cazul în care părinţii au domicilii diferite în ţară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare in cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului.

Pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatelor de naştere se depune
la primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinţi în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, la ultimul domiciliu al unuia dintre părinţi.

Pentru cetăţenii români cu vârsta peste 18 ani care au domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, cu avizul prealabil al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor, iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti, cu avizul prealabil al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.

Persoanele care redobândesc cetăţenia română şi fac această dovadă cu Certificatul de cetăţenie eliberat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă, procurate din străinătate, la S.P.C.L.E.P./primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, înainte de renunţarea la cetăţenia română.
În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul.
În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, care are
obligaţia să dispună verificări şi la ultimul domiciliu al decedatului, sau primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în ţară de către
persoana decedată.
Persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu Certificatul de cetăţenie eliberat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau misiunile diplomatice şi oficiile
consulare ale României depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă, procurate din străinătate, la D.S.C. – Sector 1; persoanele care dobândesc cetăţenia română şi fac dovada domiciliului în România cu permis de şedere permanentă eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări vor adresa cererea de transcriere primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere.

  1. Solicitare certificate de stare civilă

Alte certificate de stare civilă se pot elibera în caz de pierdere, furt sau distrugere.

Se mai pot elibera şi în cazul deteriorării acestora sau dacă au fost greşit completate.

Certificate de naştere şi de căsătorie, se eliberează la cererea titularilor sau reprezentanților legali, certificate de deces se eliberează la cererea membrilor familiei, făcând dovada gradului de rudenie sau a altor persoane care justifică un interes (copii ale certificatelor de stare civilă – naştere, căsătorie, contract-vânzare cumpărare, testament).

Cererile pentru eliberarea altor certificate de stare civilă, în baza actelor de naștere sau de căsătorie, se pot depune personal, sau de către reprezentanții legali, de o altă persoană împuternicită cu procură specială, autentificată la un notar public, precum și avocaților împuterniciți de către titulari sau de către reprezentanții legali ai acestora, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare. CERERE certificate de stare civilă

Certificate de deces nu se pot elibera la solicitarea avocaților.

Atenţie!
Cetăţenii români care doresc să încheie căsătorii în străinătate şi cărora li se solicită prezentarea unui document eliberat de oficiile de stare civilă, care să ateste faptul că nu sunt căsătoriţi, se pot adresa primăriei care are în păstrare actul de naştere, instituţie care va elibera dovada solicitată. CERERE CELIBAT

  1. Solicitare extrase multilingve

Cererile pentru eliberarea extraselor multilingve de stare civilă necesare în străinătate se pot depune personal, sau de către reprezentanții legali, de o altă persoană împuternicită cu procură specială, autentificată la un notar public, precum și avocaților împuterniciți de către titulari sau de către reprezentanții legali ai acestora, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare. CERERE EXTRAS MULTILINGV

Acte necesare:

  • actul de identitate al titularului actului/reprezentant legal/persoană împuternicită/avocat în original;
  • dacă este posibil, o copie a certificatului de stare civilă pierdut, distrus sau furat.

Certificate de stare civilă/ extrasele multilingve  greşit întocmite, deteriorate sau retrase din uz, se predau în vederea anulării.

Se face  gratuit cu aprobarea  primarului. Cererea de transcriere a certificatelor /extraselor/ extraselor multilingve procurate din străinătate se adresează primarului localităţii de domiciliu, pentru cetăţenii români cu domiciliul în România, primarului localităţii de ultim domiciliu avut în ţară în cazul cetăţenilor români domiciliaţi în străinătate.

În cazul cetăţenilor români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul art. 10 şi 11 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care transcrierea se poate solicita primăriei municipiului Bacău sau primărilor municipiilor reşedinţă de judeţ, indiferent de instituţia la care persoanele au depus dosarul de acordare/redobândire a cetăţeniei române sau cea care a eliberat cerfificatul de cetăţenie.

În cazul persoanelor care sunt cetăţeni români potrivit, cererea de transcriere poate fi formulată personal sau prin împuternicit cu procură specială autentificată autentificată de un notar public român sau străin, caz în care este necesar să îndeplinească condiţiile de supralegalizare.

Persoanelor care au dobândit cetăţenia română depun cererea de transcriere doar personal sau reprezentant legal, iar în cazul minorilor cererea poate fi depusă de către unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita şi personal.

În cazul transcrierii certificatului de căsătorie cererea se adresează primarului de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare din cele două primării pe raza cărora aceştia domiciliază, după caz. CERERE TRANSCRIERE – CASATORIE

În situaţia în care transcrierea certificatului de căsătorie/de naştere al copilului minor este solicitată de către o persoană care deţine act de identitate/paşaport românesc valabil, întrucât a transcris/înscris în registrele de stare civilă numai certificatul de naştere, iar actul de căsătorie a fost încheiat în străinătate anterior acordării/redobândirii cetăţeniei române, cererea de transcriere a certificatului/extrasului/extrasului multilingv de căsătorie/de naştere al copilului minor se va depune doar personal.

În cazul în care actul de căsătorie a fost încheiat/copilul minor a fost născut după data acordării/redobândirii cetăţeniei române, persoana va solicita transcrierea în calitate de cetăţean român la momentul înregistrării actului, iar cererea se va putea depune personal sau prin împuternicit cu procură specială.

În cazul transcrierii certificatului de deces cererea se adresează primarului locului de domiciliu al solicitantului sau primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată. Solicitantul trebuie să facă dovada calităţii de persoană îndreptăţită sau a gradului de rudenie (certificate de stare civilă – naştere, căsătorie, contract-vânzare cumpărare, testament) în fotocopii.

Persoanele care dobândesc cetăţenia română şi posedă permis de şedere permanentă eliberat de Inspectoratul Român pentru Imigrări vor depune cererea de transcriere la primăria de domiciliu aşa cum rezultă din permisul de şedere.

Acte necesare pentru transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve ale actelor de naştere sau căsătorie privind pe cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în temeiul art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 21/1991 şi care nu au avut niciodată domiciliul în România:

  1. Certificatul/extrasul/extrasul multilingv de pe actul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original, fotocopie şi traducere legalizată, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
  • Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai puţin documentelor emise de state membre ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligaţia de apostilare sau supralegalizare, conform Regulamentului (UE)2016/1191 a Parlamentului European;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate.
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile în art. 1092 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează:

  • ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24.
  1. Certificatul privind dobândirea/redobândirea cetăţeniei române eliberat în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România, în original;
  2. Declaraţia titularului actului ori a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte că n-a mai solicitat transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatului/extrasului sau extrasului multilingv de pe actul de stare civilă solicitat;
  3. Paşaportul titularului şi/sau cartea de identitate în original, după caz;
  4. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie, precum şi, în cazul căsătoriilor încheiate după data de 01.10.2011, se va prezenta declarația pe propria răspundere a ambilor soți cu privire la legea aplicabilă regimului matrimonial ales, autentificată de notarul public;
  5. Declaraţie din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naştere al copilului minor cu privire la domiciliul acestuia, în cazul în care părinţii acestuia au domicilii diferite;
  6. Documente justificative pentru completarea unor rubrici care nu au fost completate în certificatul original (lipsa datei naşterii soţilor, a rubricilor privind părinţii acestora etc.). Documente justificative pot fi: certificatele de naştere ale soţilor, sentinţa de divorţ pentru cei care au mai fost căsătoriţi etc

Acte necesare pentru transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve ale actelor de naştere sau căsătorie privind pe cetăţenii care au/ au avut domiciliul în România: CERERE TRANSCRIERE – NASTERE, CERERE TRANSCRIERE – CASATORIE

  1. Certificatul/extrasul/extrasul multilingv de pe actul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original, fotocopie şi traducere legalizată, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
  • Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai puţin documentelor emise de state membre ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligaţia de apostilare sau supralegalizare, conform Regulamentului (UE)2016/1191 a Parlamentului European;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile în art. 1092 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
  • Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24.
  1. Actul de identitate în original şi fotocopie (buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate;
  2. Adeverinţa din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea de transcriere;
  3. Declaraţia titularului actului ori a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte că n-a mai solicitat transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatului/extrasului sau extrasului multilingv de pe actul de stare civilă solicitat. Dacă cererea de transcriere se depune prin împuternicit, această declaraţie va fi autentificată de notarul public sau oficiul consular al statului de reşedinţă;
  4. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie, precum şi, în cazul căsătoriilor încheiate după data de 01.10.2011, se va prezenta declarația pe propria răspundere a ambilor soți cu privire la legea aplicabilă regimului matrimonial ales, autentificată de notarul public sau oficiul consular al statului de reşedinţă;
  5. Declaraţie din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naştere al copilului minor cu privire la domiciliul acestuia, în cazul în care părinţii acestuia au domicilii diferite (declaraţia va fi dată în faţa notarului public sau la consulatul român din ţara de reşedinţă, dacă se depune cererea prin împuternicit )
  6. Documente justificative pentru completarea unor rubrici care nu au fost completate în certificatul original (lipsa datei naşterii soţilor, a rubricilor privind părinţii acestora etc.). Documente justificative pot fi: certificatele de naştere ale soţilor, sentinţa de divorţ pentru cei care au mai fost căsătoriţi etc.;
  7. După caz, procura specială, autentificată de notarul public român sau străin sau de reprezentanţa diplomatică a României din străinătate, pentru transcrierea certificatului de stare civilă şi eliberarea certificatului românesc, care trebuie să cuprindă specificarea pentru transcrierea certificatului de naştere, căsătorie, copil minor.

Acte necesare pentru transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve ale actelor de deces: CERERE TRANSCRIERE – DECES

  1. Certificatul/extrasul/extrasul multilingv de pe actul de deces eliberat de autorităţile străine, în original, fotocopie şi traducere legalizată, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
  • Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai puţin documentelor emise de state membre ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligaţia de apostilare sau supralegalizare, conform Regulamentului (UE)2016/1191 a Parlamentului European;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate.
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile în art. 1092 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
  • Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24.
  1. Actul de identitate în original, dacă există, şi fotocopie (buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate;
  2. Documente doveditoare din care să rezulte că persoana care solicită transcrierea certificatului de deces are calitatea de persoană îndreptăţită sau este rudă cu persoana decedată (copii ale certificatelor de stare civilă – naştere, căsătorie, contract-vânzare cumpărare, testament);
  3. Adeverinţa din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea de transcriere, în cazul în care nu există copie de pe un act de identitate cu domiciliu
  4. Declaraţia solicitantului, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte că n-a mai solicitat transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatului/extrasului sau extrasului multilingv de pe actul de stare civilă solicitat. Dacă cererea de transcriere se depune prin împuternicit, această declaraţie va fi autentificată de notarul public sau oficiul consular al statului de reşedinţă;
  5. Copii ale actelor de stare civilă privind persoana decedată, după caz (certificate de naştere, căsătorie, divorţ etc);
  6. După caz, procura specială, autentificată de notarul public român sau străin sau de reprezentanţa diplomatică a României din străinătate, pentru transcrierea certificatului de stare civilă şi eliberarea certificatului românesc, care trebuie să cuprindă specificarea pentru transcrierea certificatului de deces şi eliberarea certificatului de deces transcris.

Precizări:

  1. Termenul de soluţionare este de 60 de zile de la data depunerii cererii pentru persoanele care au dobândit/redobândit cetăţenia română şi care solicită transcrierea actelor lor de naştere şi căsătorie şi 30 de zile pentru persoanele care au stabilit domiciliul pe raza administrativ-teritorială a Primăriei comunei Mărgineni
  2. Dovada calităţii de cetăţean român a solicitantului se face cu certificatul de cetăţenie eliberat în nume propriu, respectiv cu certificatul de cetăţenie al unuia dintre părinţi în care a fost inclus minorul acestuia. Persoanele ai căror părinţi au dobândit concomitent sau succesiv cetăţenia română în perioada minoratului, însă nu figurează în certificatele de cetăţenie ale părinţilor sau nu le-a fost eliberat certificate de cetaţenie în nume propriu vor fi îndrumate să se adreseze Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
  3. Certificatele de cetăţenie prezentate se reţin în original la dosarul de transcriere, urmând să fie restituite împreună cu certificatul/extrasul de stare civilă în original după înregistrarea actului de stare civilă.
  4. Nu sunt admise certificate eliberate de autorităţile străine şi ulterior plastifiate întrucât nu pot fi verificate în mod corespunzător elementele de siguranţă ale acestora.
  5. Cererea de transcriere a unui certificat de naştere privind pe o persoană căsătorită va trebui să cuprindă şi fotocopia certificatului de căsătorie.
  6. Cererea de transcriere a unui certificat de căsătorie va trebui să cuprindă fotocopii ale certificatelor de naştere ale soţilor, precum şi fotocopii ale actelor de identitate ale acestora (paşaport şi buletin, în cazul cetăţenilor din Republica Moldova). Cererea de transcriere a certificatului de naştere al copilului minor va trebui să cuprindă fotocopii ale actelor de identitate ale ambilor părinţi, certificatul de căsătorie în fotocopie, precum şi certificatele de naştere ale părinţilor.
  7. În situaţia în care, la depunerea cererii de transcriere, se constată că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documente necesare clarificării neconcordanţelor.
  8. În situaţia în care se stabileşte că în certificatul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care nu concordă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente
  9. Certificatele /extrasele de naştere/extrasele multilingve ale actelor de naştere emise de autorităţile străine prin care s-a stabilit o altă filiaţie decât cea prevăzută de legea română, se transcriu cu aplicarea dispoziţiilor art. 414 alin. 1 şi art. 449 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care instituie prezumţia de paternitate în favoarea soţului mamei, a copilului născut/conceput în timpul căsătorie (tatăl copilului este soţul mamei).
  10. Nu se transcriu în registrele de stare civilă române certificatele/extrasele emise de autorităţile străine privind căsătoria dintre persoane de acelaşi sex ori a parteneriatelor civile încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini.
  11. În cazul în care se prezintă în vederea transcrierii extrase multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internationale de Stare Civilă semnată la Viena la 08.09.1976, acestea sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă.
  • Statele semnatare ale Convenţiei nr. 16 sunt: Bosnia şi Herţegovina, Elveţia, Luxemburg, Muntenegru, Belgia, Spania, Regatul Ţărilor de Jos, Austria, Bulgaria, Rep. Capului Verde, Croaţia, Rep. Elenă, Estonia, Germania, Franţa, Italia, Lituania, Macedonia, Rep. Moldova, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Turcia, România-care a aderat în anul 2012.
  1. Toate documentele prezentate în vederea transcrierii, precum şi traducerile acestora şi procurile date la notarul public din statul de reşedinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
  • Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 vor fi apostilate;
  • Sunt scutite de supralegalizare sau apostilare documentele emise de statele cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă sau de dreptul familiei, precum şi documentele emise de state membre UE, conform Regulamentului (UE) nr. 2016/1191 a Parlamentului European;
  • Documentele emise de statele care nu se regăsesc în primele două situaţii, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate.

1 . Înscrierea căsătorie şi divorţului pe actul de naştere

Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actului de naştere; cererea, însoţită de certificatul sau extrasul de căsătorie, în original, fotocopie şi traducere legalizată, precum şi sentinţa de divorţ, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor, se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere şi se înaintează, spre aprobare, Direcţiei  Județeană pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

În cazul în care hotărârea de divorţ nu este recunoscută de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză.

În situaţia în care din certificat/extras de căsătorie și din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după căsătorie, respectiv după divorț, se va prezenta declaraţie pe propria răspundere din partea titularului actului, din care să rezulte numele după căsătorie și după divorţ.

  1. Înscrierea divorţului pe actul de căsătorie

Divorţul intervenit în străinătate se va înscrie pe actul de căsătorie încheiat în România cu avizul D.G.E.P., în cazul în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor membre UE sau ale statelor cu care România are încheiate tratate/acorduri/convenţii de asistenţă juridică). Cererea va cuprinde actul original, fotocopie şi traducerea legalizată a acestuia cu respectarea cerinţelor prevăzute la punctual 4, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.

Daca divorţul a intervenit într-un stat terţ, înscrierea acestuia pe actul de căsătorie românesc se va face fără avizul D.J.E.P., iar cererea va cuprinde hotărârea străină şi traducerea acesteia, hotărârea prin care s-au recunoscut, pe teritoriul României, efectele hotărârii străine, definitivă, în original, precum şi orice alte documente necesare inscrierii menţiunii.

În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divort, după caz, din care să rezulte numele după divorţ.

  1. Înscrierea schimbării numelui intervenită în străinătate

Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere sau, după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea D.J.E.P., la solicitarea titularului actului, făcută personal sau prin împuternicit cu procură specială, ori împuternicire avocaţială.

Acte necesare:

  • documentul (certificatul) de schimbare a numelui, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor ;
  • actul de identitate al solicitantului în original ;
  • certificatele de stare civilă care sunt afectate de schimbarea numelui;

În situaţia în care schimbarea numelui s-a făcut în străinătate printr-o hotărâre judecătorească, care nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar ca efectele acesteia să fie recunoscute pe teritoriul României de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere.

Atenţie!

Împuternicirea avocaţială este valabilă doar pentru înscrierea menţiunii corespunzătoare pe actul de stare civilă; în vederea emiterii noului certificat, urmare modificării intervenite în statutul civil, este necesar să se prezinte o procură specială.

4. Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

Cerererea tip -se obţine de la ghişeu sau se descarcă de pe site

– se  completează cu litere majuscule,

-timpul mediu de completare este de 3 minute,

-se semnează în momentul depunerii în fața funcționarului public

  1. CERERE certificate de stare civilă
  2. CERERE EXTRAS MULTILINGV
  3. CERERE TRANSCRIERE – NASTERE
  4. CERERE TRANSCRIERE – CASATORIE
  5. CERERE TRANSCRIERE – DECES
  6. CERERE SCHIMBARE NUME anexa 42
  7. CERERE CELIBAT

Lista state pt aplicarea procedurii de supralegalizare si apostilare

Vezi lista